Poveste improvizata de copii in cadrul primului modul al
Atelierului de Improvizatie – IMPROVESTEA
Deci, părinților, principajul… dar ce spun eu aicia. Personajul principal se numește 1601. Mulțumesc mult. Mulțumesc mult, moșilor… O-mie-șase-sute-unu este un șoarece care are o mie șase sute de ani. Și este fată. Șobolan-fată. Un șobolan-fată care s-a căsătorit cu un băiat. Ei locuiesc într-o cabană bântuită.
Cabana are patru sute opt camere și deasupra scrie “MENCESTER”. Ha-haa! Și este foarte întuneric și foarte frig și mulți păianjeni. Dar șoarecelui O-mie-șase-sute-unu îi place. Se joacă cu păianjenii. Sunt prietenii lui, numai că sunt veninoși numai pentru cine nu îi cunoaște. Ați înțeles? Se joacă și cu liliecii-vampiri. Există, chiar există. Știm că există. Am văzut o dată unul. Sunt niște lilieci din ăia de trei metri, unul.
În casa bântuită sunt și niște animale ciudate, de exemplu: broscocor, struțo-cămilă și crocodilo-taur; cap-pătrat, adică un geam hipnotizat, adică dacă te uiți în el apare altcineva și apoi iese din oglindă pentru că vrea să te sperie, ah și încă ceva; un păianjen de farsă care a rămas acolo de când a fost odată o petrecere mare. Și câine-mătură. Și încă un păianjen cu trei capete care făcea „Hi-ho-ha-ha-haaaa”. Nu trebuie să vă speriați, așa râdea el. Și face așa pentru că e bucuros.
[Bun, dar ce legătură avea păianjenul cu trei capete cu șoarecele 1601?]
Niciuna. [Și asta e toată povestea?]
Da.