Copilul amintirilor – prima poveste din volumul cu acelasi titlu
participanti atelier: Daria, Diana, Andrei, Ana, Horia, Clara si Maia
Coordonatori atelier: Răzvan Ropotan și Mihai Băcăran
Era odată un copil care se numea Copilul Amintirilor care avea șapcă mov și pantaloni portocalii și vorbea sâsâit. Și el visa că era într-o pădure mare mare. Aici în pădure locuia un dinozaur. Dinozaurul avea țepi pe el și o limbă mare și roșie. Și dacă voia putea și să zboare. Tot acolo în pădure se afla și un vânător rău care voia să prindă dinozaurul și voia să îl omoare cu o pușcă. Vânătorul s-a apropiat ușor-ușor de dinozaur și a vrut să îl împuște. Dar tocmai atunci a căzut din cer un asteroid uriaș și l-a lovit peste pușcă și vânătorul s-a împușcat în picior. Copilul Amintirilor s-a trezit și când s-a trezit s-a întâmplat exact ce se întâmplase în vis. Numai că la sfârșit vânătorul a apucat să îl împuște pe dinozaur în picior și abia apoi a venit asteroidul care l-a făcut să se împuște și să moară de tot. Copilul Amintirilor l-a luat pe dinozaur și l-a bandajat. Și dinozaurul și-a făcut o casă într-un copac unde a făcut o mie cinci sute de ouă. Și din cel mai mic ou a ieșit un om care era tot de aur. Sfârșit.